Gingivita: ce este, cum se manifestă și cum se tratează

Clinica Dr. Lupu
iulie 21, 2026

Dacă îți sângerează gingiile în timpul periajului sau observi că sunt roșii și umflate, este posibil să fie vorba despre gingivită. Deși este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale gingiilor, vestea bună este că poate fi tratată și este reversibilă dacă este descoperită la timp.

În acest articol vei afla ce este gingivita, care sunt cauzele și simptomele, cum se stabilește diagnosticul, ce opțiuni de tratament există și ce poți face pentru a preveni reapariția ei.

Ce este gingivita?

Gingivita este o inflamație a gingiilor, provocată cel mai frecvent de acumularea plăcii bacteriene la nivelul dinților și al liniei gingivale. Placa bacteriană este o peliculă lipicioasă formată din bacterii, care se depune constant pe suprafața dinților. Dacă nu este îndepărtată printr-o igienă orală corespunzătoare, aceasta irită gingia și declanșează procesul inflamator.

Reprezintă primul stadiu al bolii gingivale și afectează exclusiv gingia, fără să provoace distrugerea osului alveolar sau a celorlalte țesuturi care susțin dinții.

Din acest motiv, este considerată o afecțiune reversibilă, iar în majoritatea cazurilor poate fi tratată complet dacă este diagnosticată și tratată la timp.

Deși poate apărea la orice vârstă, atât la copii, cât și la adulți, gingivita nu trebuie ignorată. În lipsa tratamentului, inflamația poate progresa și poate afecta în timp structurile care susțin dinții, ceea ce face ca intervenția precoce să fie esențială.

Tipuri de gingivită

În funcție de cauza care a determinat inflamația, există mai multe tipuri de gingivită. Totuși, în practica stomatologică sunt întâlnite în principal două forme:

Gingivita indusă de placa bacteriană: este cea mai frecventă formă și apare atunci când placa bacteriană și tartrul se acumulează la nivelul gingiei, provocând inflamație. În lipsa unei igiene orale corespunzătoare, aceasta se dezvoltă progresiv și este responsabilă pentru majoritatea cazurilor de gingivită.
Gingivita neindusă de placa bacteriană: este mai rar întâlnită și poate fi provocată de infecții bacteriene, virale sau fungice, modificări hormonale, administrarea anumitor medicamente, reacții alergice, traumatisme sau alte afecțiuni generale.

Semne și simptome ale gingivitei

În stadiile incipiente, gingivita poate evolua fără durere, motiv pentru care multe persoane nu îi acordă importanță. De cele mai multe ori, primul semn observat este sângerarea gingiilor în timpul periajului sau la folosirea aței dentare. Pe măsură ce inflamația se accentuează, pot apărea și alte modificări vizibile sau simptome resimțite în viața de zi cu zi.

Cele mai frecvente semne și simptome ale gingivitei sunt:

Sângerarea gingiilor: apare în special în timpul periajului, la folosirea aței dentare sau chiar în timpul masticației.
Gingii roșii sau închise la culoare: gingiile își pierd aspectul roz și sănătos și capătă o culoare mai intensă.
Gingii umflate: inflamația determină creșterea în volum a gingiei, care poate avea un aspect lucios sau edematos.
Sensibilitate gingivală: gingiile pot deveni sensibile la atingere, la periaj sau la consumul alimentelor foarte reci ori foarte calde.
Respirație urât mirositoare (halenă): persistă chiar și după periaj și este cauzată de bacteriile acumulate la nivelul gingiei.
Disconfort la masticație sau în timpul periajului: în unele cazuri, inflamația poate provoca o senzație de jenă sau durere ușoară.
Retracția gingivală: în anumite situații, gingia se poate retrage ușor, lăsând o porțiune mai mare din dinte expusă.

Cauze și factorii de risc ai gingivitei

Gingivita apare, de cele mai multe ori, atunci când placa bacteriană se acumulează pe dinți și la nivelul gingiei. Dacă aceasta nu este îndepărtată zilnic prin periaj și curățarea spațiilor interdentare, bacteriile se înmulțesc și încep să irite gingia, provocând inflamația.

Deși placa bacteriană este principala cauză a gingivitei, există și alți factori care pot favoriza apariția acestei afecțiuni sau îi pot agrava evoluția.

Cauze

În mod normal, în cavitatea bucală există numeroase bacterii, iar cele mai multe fac parte din flora orală normală. Problema apare atunci când acestea se acumulează împreună cu resturile alimentare și formează placa bacteriană, o peliculă moale și aproape invizibilă care se depune constant pe suprafața dinților.

Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată printr-o igienă orală corectă, bacteriile continuă să se înmulțească și irită gingia, ceea ce duce la apariția inflamației. În timp, placa bacteriană se întărește și se transformă în tartru, un depozit dur care nu mai poate fi îndepărtat prin periaj.

Tartrul favorizează acumularea unei cantități și mai mari de bacterii și face mai dificilă curățarea dinților, motiv pentru care inflamația gingiilor poate persista sau se poate agrava dacă nu este tratată.

Factori de risc

Deși oricine poate dezvolta gingivită, riscul este mai mare în anumite situații.

Printre cei mai importanți factori de risc se numără:

Igiena orală deficitară, care favorizează acumularea plăcii bacteriene și a tartrului.
Fumatul, deoarece afectează circulația sângelui la nivelul gingiilor și îngreunează vindecarea acestora.
Diabetul zaharat, în special atunci când nu este bine controlat, deoarece crește susceptibilitatea la infecții și inflamații.
Modificările hormonale, cum sunt cele din perioada pubertății, sarcinii sau menopauzei, care pot face gingiile mai sensibile la acțiunea plăcii bacteriene.
Lucrările dentare și aparatele ortodontice greu de igienizat, deoarece pot favoriza retenția plăcii bacteriene.
Afecțiunile care slăbesc sistemul imunitar, situație în care organismul răspunde mai greu la infecțiile și inflamațiile de la nivelul gingiilor.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul gingivitei este stabilit în urma unei consultații stomatologice. În cadrul acesteia, medicul evaluează starea gingiilor, identifică semnele specifice inflamației și stabilește dacă este vorba despre gingivită sau despre o afecțiune parodontală mai avansată.

Primul pas este discutarea istoricului medical și stomatologic al pacientului. Aceste informații îl ajută pe medic să identifice factorii care au favorizat apariția gingivitei și să stabilească un plan de tratament adecvat.

În timpul discuției pot fi abordate aspecte precum:

După anamneză, medicul examinează atent gingiile și dinții pentru a identifica semnele caracteristice gingivitei.

În timpul examinării sunt evaluate:

Aceste informații permit evaluarea severității inflamației și ajută la stabilirea diagnosticului.

În majoritatea cazurilor, examenul clinic este suficient pentru diagnosticarea gingivitei. Totuși, dacă medicul suspectează că inflamația a afectat și structurile de susținere ale dinților, pot fi recomandate investigații suplimentare.

Acestea pot include:

Prin asocierea informațiilor obținute în timpul consultației și a investigațiilor, medicul poate diferenția gingivita de parodontită și poate recomanda tratamentul potrivit.

Cum se tratează gingivita?

Medic stomatolog realizând o igienizare profesională pentru tratamentul gingivitei

Tratamentul gingivitei urmărește eliminarea cauzei care a provocat inflamația, respectiv placa bacteriană și tartrul, precum și prevenirea evoluției către parodontită. În cele mai multe cazuri, gingivita poate fi tratată cu succes dacă este diagnosticată la timp și pacientul respectă recomandările medicului privind igiena orală.

Igienizarea profesională

Primul pas este igienizarea profesională realizată în cabinetul stomatologic. Aceasta îndepărtează placa bacteriană și tartrul pe care periajul obișnuit nu le mai poate elimina.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

Dacă există lucrări dentare sau obturații care favorizează acumularea plăcii bacteriene, medicul poate recomanda și corectarea acestora.

Îmbunătățirea igienei orale acasă

Tratamentul nu se oprește după vizita la dentist. Pentru ca gingivita să nu reapară, este important să menții o igienă orală corectă în fiecare zi.

Medicul îți va arăta:

Când sunt recomandate apa de gură și antibioticele?

În unele cazuri, medicul poate recomanda o apă de gură cu efect antiseptic, pentru o perioadă limitată. Aceasta ajută la reducerea bacteriilor din cavitatea orală, dar nu poate înlocui periajul sau detartrajul.

Antibioticele nu fac parte din tratamentul obișnuit al gingivitei. Ele sunt recomandate doar în anumite situații, atunci când există o infecție sau alte probleme care justifică administrarea lor. Din acest motiv, antibioticele trebuie luate doar la recomandarea medicului.

Diagnostic și tratament pentru gingivită la Clinica Dr. Lupu

Tratamentul eficient al gingivitei începe cu un diagnostic corect. La Clinica Dr. Lupu, fiecare pacient beneficiază de o evaluare completă a sănătății gingiilor, pentru identificarea cauzei inflamației și alegerea tratamentului potrivit.

Pe lângă igienizarea profesională și îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului, pacienții primesc recomandări personalizate pentru menținerea unei igiene orale corecte și prevenirea reapariției gingivitei. Atunci când investigațiile indică afectarea țesuturilor de susținere ale dinților, tratamentul este adaptat în funcție de stadiul bolii și de nevoile fiecărui pacient.

Ce se întâmplă dacă gingivita nu este tratată?

În stadiile incipiente, gingivita este o afecțiune reversibilă. Totuși, dacă inflamația este ignorată și cauza care a provocat-o nu este îndepărtată, aceasta poate evolua treptat și poate afecta țesuturile care susțin dinții.

Evoluția gingivitei netratate poate include:

Inflamația persistă: gingiile rămân roșii, umflate și sensibile, iar procesul inflamator continuă.
Sângerările devin mai frecvente: inițial apar doar în timpul periajului, însă în timp pot apărea și la folosirea aței dentare, în timpul masticației sau chiar spontan.
Se acumulează tot mai mult tartru: placa bacteriană care nu este îndepărtată se transformă în tartru, favorizând acumularea unui număr și mai mare de bacterii și întreținând inflamația.
Poate evolua către parodontită: inflamația nu mai este limitată doar la gingie și începe să afecteze țesuturile care susțin dinții.
Poate apărea afectarea osului și mobilitatea dentară: în stadiile avansate ale bolii parodontale, osul care susține dinții se pierde treptat, iar dinții pot deveni mobili și, în final, pot fi pierduți.

Cu cât gingivita este diagnosticată și tratată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu, iar riscul apariției complicațiilor este mai mic. Din acest motiv, sângerarea gingiilor nu ar trebui considerată normală și nu ar trebui ignorată.

Cum poate fi prevenită gingivita?

În cele mai multe cazuri, gingivita poate fi prevenită printr-o igienă orală corectă și prin controale stomatologice regulate. Chiar și după tratament, menținerea unor obiceiuri sănătoase este esențială pentru a preveni reapariția inflamației și pentru a reduce riscul de evoluție către parodontită.

Pentru a menține gingiile sănătoase, este recomandat să:

Te speli pe dinți de două ori pe zi, folosind o tehnică de periaj corectă și o periuță potrivită.
Cureți zilnic spațiile interdentare, cu ață dentară sau periuțe interdentare, deoarece în aceste zone se acumulează frecvent placa bacteriană.
Mergi periodic la controale și igienizări profesionale, astfel încât placa bacteriană și tartrul să fie îndepărtate înainte de a provoca inflamații.
Renunți la fumat, deoarece fumatul afectează sănătatea gingiilor și îngreunează vindecarea acestora.
Ai o alimentație echilibrată, care să contribuie la menținerea sănătății gingiilor și a întregului organism.
Ții sub control afecțiunile generale, cum este diabetul zaharat, deoarece acestea pot favoriza apariția și agravarea gingivitei.

Întrebări frecvente despre gingivită

Se poate vindeca gingivita?

Da. Gingivita este o afecțiune reversibilă dacă este diagnosticată și tratată la timp. Vindecarea depinde atât de tratamentul realizat în cabinet, cât și de respectarea recomandărilor privind igiena orală.

Cât durează vindecarea?

Durata vindecării diferă de la un pacient la altul și depinde de severitatea inflamației. În cele mai multe cazuri, simptomele încep să se amelioreze în câteva zile sau săptămâni după tratament și menținerea unei igiene orale corecte.

Pot trata gingivita acasă?

Îmbunătățirea igienei orale poate reduce inflamația în formele foarte ușoare de gingivită. Totuși, tartrul nu poate fi îndepărtat acasă, motiv pentru care consultul stomatologic și igienizarea profesională rămân recomandate.

Este gingivita contagioasă?

Nu, gingivita nu este o boală contagioasă. Totuși, bacteriile din cavitatea orală pot fi transmise prin salivă, motiv pentru care o igienă orală corectă este importantă pentru menținerea sănătății gingiilor.

Cum fac diferența dintre gingivită și parodontoză?

Gingivita afectează doar gingia și poate fi tratată complet dacă este descoperită la timp. În schimb, parodontoza afectează și osul care susține dinții, necesitând tratamente mai complexe. Dacă vrei să afli mai multe despre această afecțiune, citește și articolul dedicat despre parodontoză.

Clinica Dr. Lupu

Suntem specializați în implantologie dentară și reabilitări orale complexe, cu locații în București și Bacău. În fiecare zi, ajutăm pacienții să își recapete confortul, funcționalitatea și încrederea în propriul zâmbet, folosind tehnologii și protocoale moderne de tratament.Credem că un pacient informat poate lua decizii mai bune pentru sănătatea sa orală. De aceea, ne dorim să vă fim alături nu doar prin consultații și tratamente, ci și prin informații clare, corecte și ușor de înțeles.